1. Cine este asemenea celui înţelept? Şi cine cunoaşte explicaţia lucrurilor? Înţelepciunea omului face să-i strălucească* faţa şi asprimea* feţei lui se schimbă.
Eclesiastul
Capitolul 8
Nesiguranţa vieţii
2. Eu zic: „Păzeşte porunca împăratului şi aceasta pentru jurământul* lui Dumnezeu.
3. Nu te grăbi să pleci* dinaintea lui; nu stărui într-un lucru rău, pentru că el face orice îi place,
4. deoarece cuvântul unui împărat este plin de putere, şi cine-i* va zice: «Ce faci?»“
5. Cel care păzeşte porunca nu va cunoaşte nici o nenorocire şi inima omului înţelept cunoaşte timpul şi judecataSau „modul“,
6. deoarece pentru orice lucru este un timp* şi o judecată; pentru că nenorocirea omului este mare peste el,
8. Nu este nici un om* care să aibă stăpânire asupra duhului, să oprească duhul, şi nimeni nu are putere asupra zilei morţii; şi nu este nici o scăpare în acest război; şi răutatea nu va scăpa pe cei care o făptuiesc.
9. Toate acestea le-am văzut şi mi am îndreptat inima spre orice lucrare care se face sub soare: este un timp când un om stăpâneşte peste altul spre nenorocirea lui.
10. Şi am mai văzut pe cei răi înmormântaţi şi ducându-se; şi cei care lucrau cu dreptate au plecat de la locul sfânt şi au fost uitaţi* în cetateSau „cei care veneau şi plecau de la locul sfânt au fost uitaţi în cetatea în care făceau aşa“. Aceasta de asemenea este deşertăciune.
Cei drepţi şi cei răi
11. Pentru că sentinţa* împotriva unei fapte rele nu se execută imediat, de aceea, în ei, inima* fiilor oamenilor este plină ca să facă rău.
12. Deşi un păcătos face* rău de o sută de ori şi îşi prelungeşte zilele, totuşi ştiu că va fi bine de cei* care se tem de Dumnezeu, pentru că ei se tem înaintea Lui.
13. Dar nu va fi bine de cel rău, nici nu-şi va prelungi zilele ca o umbră, pentru că el nu se teme înaintea lui Dumnezeu.
14. Este o deşertăciune care se face pe pământ: că sunt oameni drepţi* cărora li se întâmplăSau „sunt atinşi“, „sunt loviţi“ potrivit cu fapta celor răi şi sunt oameni răi* cărora li se întâmplă potrivit cu fapta celor drepţi. Am zis că şi aceasta este deşertăciune.
15. Şi am lăudat* bucuria, pentru că nu este nimic mai bun pentru om sub soare decât să mănânce şi să bea şi să fie vesel; pentru că aceasta va rămâne cu el din truda lui în zilele vieţii lui pe care i le-a dat Dumnezeu sub soare.
16. Când mi-am pus* inima să cunosc înţelepciunea şi să mă uit la lucrarea care se face pe pământ – pentru că, de asemenea, este câte unul care nu vede somn* cu ochii lui nici zi, nici noapte –
17. atunci am văzut că toată lucrarea este a lui Dumnezeu, că omul nu poate* înţelege lucrarea care se face sub soare; pentru că, oricât s-ar munci omul să caute, totuşi nu va găsi; şi chiar dacă un înţelept gândeşte că ştie, nu va fi în stare să înţeleagă*.
Traducerea GBV 2001: Copyright © GBV România (www.gbv.ro)