1. Păzeşte-ţi* piciorul când mergi în casa lui Dumnezeu şi apropie-te mai bine să asculţi decât să aduci* jertfa nebunilor; pentru că ei nu ştiu că fac rău.
Eclesiastul
Capitolul 5
Temerea de Dumnezeu
2. Nu te pripi* cu gura ta şi să nu ţi se grăbească inima să rostească ceva înaintea lui Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este în ceruri şi tu pe pământ; pentru aceasta, cuvintele* tale să fie cumpătateLit. „puţine“!
4. Când faci* o promisiune lui Dumnezeu, nu întârzia s-o împlineşti, pentru că El nu găseşte nici o plăcere în nebuni; împlineşte* ce ai promis!
5. Mai bine* este să nu promiţi decât să promiţi şi să nu împlineşti.
6. Nu îngădui gurii tale să-ţi îndrepte carnea spre păcat şi nu zice înaintea îngeruluiSau „trimisului“, „mesagerului“ că a fost o greşeală. Pentru ce să Se mânie Dumnezeu la glasul tău şi să nimicească lucrarea mâinilor tale?
7. Pentru că în mulţimea visurilor sunt deşertăciuni, tot aşa şi în mulţimea cuvintelor; dar teme te* de Dumnezeu!
Deşertăciunea bogăţiei
8. Dacă vezi asuprirea* celui sărac şi judecata şi dreptatea încălcate prin violenţă într-o provincie, să nu te miri* de aceasta; pentru că un mai-mare decât cel mare veghează şi sunt alţii mai mari decât ei.
9. Mai mult, pământul este de folos în toate privinţele: împăratul este dependent de ogorSau „Dar de folos pentru o ţară, în toate privinţele, este un împărat care se ocupă de ogor“.
10. Cel care iubeşte* argintul nu se va sătura de argint, nici cel care iubeşte belşugul, de câştig. Aceasta, de asemenea, este deşertăciune.
11. Când se înmulţesc* bunurile, se înmulţesc cei care le mănâncă; şi ce folos are stăpânul lor, decât că le priveşte cu ochii săi?
12. Dulce* este somnul lucrătorului, fie că a mâncat puţin, fie mult; dar pe cel bogat, belşugul nu l lasă să doarmă.
bogăţii* păstrate spre răul celui care le stăpâneşte;
14. sau acele bogăţii se pierd printr-o întâmplare rea; şi dacă a născut un fiu, nu rămâne nimic în mâna lui.
15. Cum a ieşit* gol din pântecele mamei lui, aşa se va întoarce, cum a venit; şi nu va lua nimic* din truda lui, să ducă în mâna lui.
că în toate privinţele, aşa cum a venit, aşa se va duce; şi ce folos* are el că s-a trudit* pentru vânt?
17. În toate zilele lui, de asemenea, el mănâncă* în întuneric şi are mult necaz şi boală şi supărare.
Mulţumirea cu puţin
18. Iată ce am văzut bun* şi frumos: ca omul să mănânce şi să bea şi să vadă binele în toată truda lui cu care se trudeşte sub soare, în toate zilele vieţii lui pe care i le-a dat Dumnezeu; pentru că aceasta este partea* lui.
19. De asemenea, orice om căruia i a dat* Dumnezeu bogăţii şi bunuri şi putere, să mănânce din ele şi să şi ia partea şi să se bucure de truda lui: aceasta este un dar al lui Dumnezeu;
20. pentru că nu-şi va aminti mult de zilele vieţii lui, pentru că Dumnezeu îi dă un răspuns* în bucuria inimii lui.
Traducerea GBV 2001: Copyright © GBV România (www.gbv.ro)