1. Fraţii mei, să* nu aveţi credinţa Domnului nostru Isus Hristos, Domnul gloriei, primind* după înfăţişare.

2. Pentru că, dacă va intra în sinagoga voastră un om cu un inel de aur, în haină strălucitoare, şi va intra şi un sărac în haină murdară,

3. şi veţi privi la cel care poartă haina cea strălucitoare şi veţi spuneUnele ms. „şi îi veţi spune“: „Tu aşază-te aici bine!“, şi săracului îi veţi spune: „Tu stai acolo!“ sau: „Aşază-te aici, la picioarele mele!“,

4. nu faceţiUnele ms. ad. „de asemenea“ deosebire în voi înşivă şi nu v-aţi făcut judecători cu gânduri rele?

5. Ascultaţi, preaiubiţii mei fraţi: nu* i-a ales Dumnezeu pe cei săraci în felul lumiiUnele ms. ad. „acesteia“; alte ms. „săraci ai lumii“; alte ms. „în lumea aceasta“ ca să fie bogaţi* în credinţă şi moştenitori ai Împărăţiei pe care* le-a promis-o celor care-L iubesc?

6. Iar voi* l-aţi dispreţuit pe cel sărac. Nu bogaţii vă asupresc şi nu ei vă* târăsc înaintea tribunalelor?

7. Şi nu hulesc ei numele cel bun pe care-l purtaţiLit. „care a fost chemat peste voi“?

8. Dacă, în adevăr, împliniţi legea împărătească, potrivit Scripturii, „Iubeşte* pe aproapele tău ca pe tine însuţi!“, bine faceţi.

9. Dacă însă primiţi după înfăţişare, comiteţi un păcat, fiind dovediţi de lege ca şi călcători ai ei.

10. Pentru că, cine* va păzi toată legea, şi va greşiSau „va păcătui“ în una, s-a făcut vinovat de toate.

11. Pentru că, Cel care a spus: „Nu* comite adulter“, a spus şi: „Nu ucide“. Iar dacă nu comiţi adulter, dar uciziUnele ms. „dacă nu vei comite adulter, dar vei ucide“, te-ai făcut călcător de lege.

12. Aşa să vorbiţi şi aşa să faceţi, ca unii care vor fi judecaţi de o lege* a libertăţii;

13. pentru că judecata* va fi fără milă pentru cel care nu a arătat milă. Unele ms. ad. „Şi“Mila* se laudă faţă de judecată.

14. Fraţii mei, ce* folos dacă cineva zice că are credinţă, dar nu are fapte? Poate credinţa să-l mântuiască?

15. Dacă* un frate sau o soră sunt fără îmbrăcăminteLit. „goi“ şi lipsiţi de hrana zilnică,

16. iar unul dintre voi le-ar spune*: „Mergeţi în pace, încălziţi-vă şi săturaţi vă!“, dar nu le daţi cele necesare trupului, ce folos?

17. Aşa şi credinţa: dacă nu va avea fapte, este moartă în sine.

18. Dar va spune cineva: „Tu ai credinţă şi eu am fapte“. „Arată-mi credinţa ta fără fapteUnele ms. „fără faptele tale“; alte ms. „Arată-mi credinţa ta din faptele tale“, iar* eu îţi voi arăta, din faptele mele, credinţa meaUnele ms. omit“.

19. Tu crezi că Dumnezeu este Unul singur. Bine faci; şi* demonii cred, şi tremură!

20. Vrei dar să ştii, o, om deşert, că, fără fapte, credinţa este moartăUnele ms. „neroditoare“?

21. Avraam, tatăl nostru, n a fost el îndreptăţit din fapte când* l-a adus ca jertfă pe altar pe Isaac, fiul său?

22. Vezi cum* credinţa lucrează împreună cu faptele lui şi, din fapte, credinţa a fost făcută desăvârşită.

23. Şi s-a împlinit Scriptura care zice: „Iar Avraam* L-a crezut pe Dumnezeu şi i s-a socotit ca dreptate“; şi a fost numit „Prieten* al lui Dumnezeu“.

24. VedeţiUnele ms. ad. „deci“ că omul este îndreptăţit din fapte şi nu numai din credinţă.

25. Dar tot aşa şi curva Rahav*, n-a fost ea îndreptăţită din fapte când a primit solii şi i-a scos afară pe altă cale?

26. Pentru că, după cum trupul fără duh este mort, aşa şi credinţa fără fapte este moartă.