1. Balaam a văzut că Domnul găseşte cu cale să binecuvinteze pe Israel, şi n-a mai alergat ca în celelalte rînduri la descîntece; ci şi-a întors faţa spre pustie.
2. Balaam a ridicat ochii, şi a văzut pe Israel tăbărît în corturi, după seminţiile lui. Atunci Duhul lui Dumnezeu a venit peste el.
3. Balaam şi-a rostit proorocia, şi a zis:
„Iată ce zice Balaam, fiul lui Beor,
Omul cu ochii deschişi,
4. Celce aude cuvintele lui Dumnezeu,
Celce vede vedenia Celui Atotputernic,
Celce cade cu faţa la pămînt, şi ai cărui ochi sînt deschişi:
5. „Ce frumoase sînt corturile tale, Iacove!
Locuinţele tale, Israele!
6. Ele se întind ca nişte văi,
Ca nişte grădini lîngă un rîu,
Ca nişte copaci de aloe pe cari i-a sădit Domnul,
Ca nişte cedri pe lîngă ape.
7. Apa curge din găleţile lui,
Şi sămînţa lui este udată de ape mari.
Împăratul lui se înalţă mai pe sus de Agag, Şi împărăţia lui ajunge puternică.
8. Dumnezeu l-a scos din Egipt,
Tăria lui este ca a bivolului pentru el.
El nimiceşte neamurile cari se ridică împotriva lui,
Le sfarmă oasele, şi le prăpădeşte cu săgeţile lui.
9. Îndoaie genunchii, se culcă întocmai ca un leu,
Ca o leoaică:
Cine-l va scula?
Binecuvîntat să fie oricine te va binecuvînta,
Şi blestemat să fie oricine te va blestema!“
10. Balac s-a aprins de mînie împotriva lui Balaam; a bătut din mîni, şi a zis lui Balaam: „Eu te-am chemat să-mi blestemi vrăjmaşii, şi iată că de trei ori tu i-ai binecuvîntat!
11. Fugi acum, şi du-te acasă! Spusesem că-ţi voi da cinste, dar Domnul te-a împedecat s-o primeşti.“
12. Balaam a răspuns lui Balac: „Eh! n-am spus eu oare solilor pe cari mi i-ai trimes,
13. că dacă mi-ar da Balac chiar şi casa lui plină cu argint şi cu aur, tot n-aş putea să fac dela mine însumi nici bine nici rău împotriva poruncii Domnului, ci voi spune întocmai ce va zice Domnul?
14. Şi acum iată că mă duc la poporul meu. Vino, şi-ţi voi vesti ce va face poporul acesta poporului tău în vremile cari vor urma.“