Epistola către Tit

Capitolul 1

Salut introductiv

1. Pavel, rob al lui Dumnezeu, şi apostol al lui Isus Hristos potrivit credinţei aleşilor lui Dumnezeu şi cunoştinţeiCunoştinţă deplină* adevărului care este potrivit* evlaviei,

2. în speranţa* vieţii eterne pe care Dumnezeu, care nu* poate să mintă, a promis-o mai înainte de timpurile veacurilorLit. „eterne“*;

3. dar* a arătat la timpul lui Cuvântul Său în predicarea care* mi-a fost încredinţată mie, după* porunca lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru;

4. către Tit*, adevăratul* meu copil potrivit credinţei* noastre comune: Har* şi paceUnele ms. „Har, îndurare, pace“ de la Dumnezeu Tatăl şi de la Hristos IsusUnele ms. „Domnul Isus Hristos“, Mântuitorul nostru!

Rânduirea bătrânilor

5. Pentru aceasta te-am lăsat în Creta, ca să pui în ordine* mai departe cele rămase neorânduite şi să rânduieşti* bătrâni în fiecare cetate, după cum ţi-am poruncit:

6. dacă* este cineva fără vină, soţ* al unei singure soţii, având* copii credincioşi, nu sub acuzaţie de destrăbălare sau nesupuşi.

7. Pentru că supraveghetorul trebuie să fie fără vină, ca* administrator al lui Dumnezeu, nu încăpăţânat, nu mânios, nu dedat* la vin, nu bătăuş, nu doritor* de câştig josnic,

8. ci* primitor de oaspeţiStrăini ca oaspeţi, iubitor de bine, chibzuit, drept, evlavios, cumpătat,

9. ţinându-se* de Cuvântul* adevăratVrednic de încredere, potrivit învăţăturii, ca să fie capabil să încurajeze prin învăţătura* sănătoasă şi să-i mustre pe cei împotrivitori.

10. Pentru că sunt mulţiUnele ms. ad. „şi“ nesupuşi*, palavragii şi amăgitori*, mai ales cei din circumcizieCei circumcişi,

11. cărora* trebuie să li se închidă gura; care răstoarnă* caseFamilii întregi, învăţându-i pe alţii ce nu trebuie, pentru* câştig ruşinos.

12. Unul* dintre ei, un profet de al lor, a spus: „Cretanii sunt întotdeauna mincinoşi, fiare rele, pântece leneşe“.

13. Mărturia aceasta este adevărată; motiv* pentru care mustră-i aspru, ca să fie sănătoşi* în credinţă,

14. să nu* ia seama la mituri iudaice şi la porunci* ale oamenilor care se abat de la adevăr.

15. Toate* sunt curate pentru cei curaţi; dar, pentru cei* necuraţi şi necredincioşi, nimic nu este curat, ci şi mintea lor şi conştiinţa le sunt necurate.

16. Ei mărturisesc că Îl cunosc pe Dumnezeu, dar prin* fapte Îl tăgăduiesc, fiind urâcioşi şi nesupuşi şi găsiţi nevrednici* pentru orice faptă bună.



Traducerea GBV 2001: Copyright © GBV România (www.gbv.ro)