Psalmii

Cartea a doua

Psalmul 62

Către mai marele cîntăreţilor. După Iedutun. Un psalm al lui David.

1. Da, numai în Dumnezeu mi se încrede sufletul;

dela El îmi vine ajutorul.

2. Da, El este Stînca şi Ajutorul meu,

Turnul meu de scăpare; nicidecum nu mă voi clătina.

3. Pînă cînd vă veţi năpusti asupra unui om,

pînă cînd veţi căuta cu toţii să-l doborîţi

ca pe un zid gata să cadă, ca pe un gard gata să se surpe?

4. Da, ei pun la cale să-l doboare din înălţimea lui:

le place minciuna;

cu gura binecuvintează, dar cu inima blastămă. -

5. Da, suflete, încrede-te în Dumnezeu,

căci dela El îmi vine nădejdea.

6. Da, El este Stînca şi Ajutorul meu,

Turnul meu de scăpare: nicidecum nu mă voi clătina.

7. Pe Dumnezeu se întemeiază ajutorul şi slava mea;

în Dumnezeu este stînca puterii mele, locul meu de adăpost.

8. Popoare, în orice vreme, încredeţi-vă în El,

vărsaţi-vă inimile înaintea Lui!

Dumnezeu este adăpostul nostru. - (Oprire).

9. Da, o nimica sînt fiii omului! Minciună sînt fiii oamenilor!

Puşi în cumpănă toţi la olaltă, ar fi mai uşori decît o suflare

10. Nu vă încredeţi în asuprire,

şi nu vă puneţi nădejdea zădarnică în răpire;

cînd cresc bogăţiile, nu vă lipiţi inima de ele.

11. Odată a vorbit Dumnezeu,

de două ori am auzit

că „Puterea este a lui Dumnezu.“

12. A Ta, Doamne, este şi bunătatea,

căci Tu răsplăteşti fiecăruia după faptele lui.