HabacucSau „AVACUM“: Cel care îmbrăţişează

Capitolul 3

Psalmul profetului

1. ✸ O rugăciune a profetului Habacuc, pe şighionotPlural de la şigaion (titlul Psalmului 7)*.

2. „Doamne, am auzit* ce ai spus Tu şi, m-am temut. Doamne, însufleţeşte* lucrarea Ta în mijlocul anilor! În mijlocul anilor, fă-o cunoscut! În mânie, aminteşte-Ţi de îndurare*!“

3. DumnezeuEbr. „Eloah“ a venit din Teman şi Cel Sfânt* de pe muntele Paran. Oprire. Gloria Lui acoperă cerurile şi pământul esteSau „era“ plin de lauda Sa.

4. Şi strălucirea* Lui era ca lumina. RazeLit. „Coarne“ ieşeau din mâna Lui; şi acolo era ascunsă putereaLit. „era ascunderea puterii“* Lui.

5. Înaintea Lui mergea* ciuma şi o flacără arzătoare* ieşea la picioarele Lui.

6. El a stat şi a măsuratSau „a făcut să tremure“ pământul; El a privit şi a tulburat naţiunile; şi munţii* cei de veacuri s-au risipit, dealurile străvechi s-au afundat; căile Lui sunt eterne*.

7. ✡ Am văzut corturile CuşanuluiEtiopiei în durere; covoarele ţării Madianului au tremurat.

8. S-a mâniat Domnul pe râuri? Era mânia Ta împotriva râurilor? Era vuietul Tău împotriva mării, de ai călărit* pe caii Tăi şi Te-ai suit în carele Tale de biruinţăSau „victorioase“; sau „de salvare“?

9. Arcul Tău s-a dezgolit, nuielele disciplinării jurate după cuvântul Tău. Oprire. Ai despicat pământul cu râuri*.

10. Munţii Te-au văzut, erau în durerile naşterii*; şuvoaie de apă au trecut. Adâncul a făcut să i se audă glasul; şi-a ridicat* mâinile în sus.

11. Soarele* şi luna s-au oprit în locuinţa lor, la lumina săgeţilor* Tale care zburau, la strălucirea suliţei Tale scânteietoare.

12. Ai păşit cu indignare prin ţarăSau „pe pământ“; ai treieratSau „ai călcat în picioare“ naţiunile cu mânie*.

13. Ai ieşit pentru salvarea poporului Tău, pentru salvarea unsului Tău, ai zdrobit* capul din casa celui rău, ai dezvelit temelia până la gât. Oprire.

14. Ai străpuns chiar cu suliţele lui capul căpeteniilor luiSau „pe căpeteniile hoardelor lui“; ei au ieşit ca un vârtej să mă risipească; veselia lor era ca şi cum ar fi vrut să înghită în ascuns pe cel întristat.

15. Ai umblat* cu caii Tăi prin mare – grămada apelor mari.

16. ✡ Am auzit şi lăuntrulSau „pântecele“ mi s-a cutremurat*; buzele mele tremurau la acest glas; mi-a intrat putrezirea în oase şi am tremurat înăuntrulSau „pe locul“ meu, ca să mă odihnesc în ziua strâmtorării, când invadatorul lorSau „învingătorul lui“ se va sui împotriva poporuluiSau „când se va sui împotriva poporului care ne invadează“ sau „când cel care năvăleşte în cete asupra noastră se va sui împotriva poporului“.

17. ✡ Pentru că, deşi smochinul* nu va înmuguri şi rod nu va fi în viţe, rodulSau „lucrarea“ măslinului* va lipsi şi ogoarele nu vor da hrană, turma* va fi nimicită din staul şi nu va fi nici o cireadă* în grajduri,

18. eu tot mă voi bucura* în Domnul, mă voi veseli în Dumnezeul salvării* mele.

19. Dumnezeu, DomnulEbr. „Yahve, Adonai“ este tăria* mea; şi El îmi face picioarele ca ale cerboaicelor* şi mă va face să umblu pe înălţimile* mele“.

Către mai-marele muzicii. Pe instrumentele mele cu coarde.



Traducerea GBV 2001: Copyright © GBV România (www.gbv.ro)