Ezechiel

Capitolul 20

Neascultarea lui Israel în trecut şi în prezent

1. ✸ Şi a fost aşa: în anul al şaptelea, în luna a cincea, în a zecea zi a lunii, unii dintre bătrânii* lui Israel au venit să-L întrebe pe Domnul şi au stat jos înaintea mea.

2. Şi cuvântul Domnului a fost către mine,

3. zicând: „Fiu al omului, vorbeşte bătrânilor lui Israel şi spune-le: Aşa zice Domnul Dumnezeu: «Aţi venit să Mă întrebaţi? Viu sunt Eu», zice Domnul Dumnezeu, «că* nu Mă voi lăsa întrebat de voi!»

4. Îi vei judeca tu? Vei judeca* tu, fiu al omului? Fă-le cunoscut urâciunile* părinţilor lor,

5. şi spune-le: Aşa zice Domnul Dumnezeu: «În ziua când l-am ales* pe Israel, Mi-am ridicat mânaPentru jurământ pentru sămânţa casei lui Iacov şi M-am făcut cunoscut* lor în ţara Egiptului, când Mi-am ridicat mâna pentru ei, zicând: «Eu* sunt Domnul Dumnezeul vostru!»

6. În ziua aceea Mi-am ridicat mâna pentru ei, că îi voi duce* din ţara Egiptului într-o ţară pe care o căutasem pentru ei, în care curge lapte şi miere, care este podoaba* tuturor ţărilorSau „o podoabă printre toate ţările“.

7. Şi le-am zis: «Lepădaţi* fiecare urâciunile* ochilor voştri şi nu vă întinaţi cu idolii* Egiptului. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru».

8. Dar ei s-au răzvrătit împotriva Mea şi n-au vrut să Mă asculte. Nici unul dintre ei n-a lepădat urâciunile ochilor săi, nici n-a părăsit idolii Egiptului. Atunci am zis: «Îmi voi vărsa furia* asupra lor, ca să-Mi potolesc mânia împotriva lor în mijlocul ţării Egiptului».

9. Dar am lucrat pentru* Numele Meu, ca să nu fie profanat în ochii naţiunilor printre care erau, înaintea ochilor cărora M-am făcut cunoscut lor, scoţându-i din ţara Egiptului.

10. Şi i-am scos* din ţara Egiptului şi i-am adus în pustiu

11. şi le-am dat* rânduielile Mele şi le-am făcut cunoscut judecăţile Mele pe care, dacă omul le face*, va trăi prin ele.

12. Şi le-am dat şi sabatele Mele, ca să fie un semn* între Mine şi ei, ca să cunoască ei că Eu sunt Domnul care-i sfinţeşteSau „că Eu, Domnul, îi sfinţesc“.

13. Dar casa lui Israel s-a răzvrătit împotriva Mea*, în pustiu: n-au umblat în rânduielile Mele şi au respins judecăţile Mele* pe care, dacă omul le face, va trăi prin ele. Şi au profanat foarte mult sabatele* Mele. Atunci am zis: «Îmi voi vărsa furia asupra lor în pustiu*, ca să-i nimicesc».

14. Dar am lucrat pentru Numele Meu, ca să nu fie profanat în ochii naţiunilor înaintea ochilor cărora îi scosesem.

15. Şi Mi-am ridicat* şi mâna pentru ei în pustiu, că nu-i voi duce în ţara pe care le-am dat-o, în care curge lapte şi miere, care este podoaba* tuturor ţărilor.

16. Şi aceasta pentru că au respins judecăţile Mele şi n-au umblat în rânduielile Mele şi au profanat sabatele Mele, pentru că inima* lor umbla după idolii lor.

17. Dar ochiul Meu i-a cruţat*, ca să nu-i nimicesc, şi nu i-am nimicit cu totul în pustiu.

18. Şi am zis fiilor lor în pustiu: «Nu umblaţi în rânduielile părinţilor voştri, nici nu ţineţi poruncile lor şi nu vă întinaţi cu idolii lor.

19. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru; umblaţi* în rânduielile Mele şi păziţi judecăţile Mele şi împliniţi-le!

20. Şi sfinţiţi sabatele Mele, iar ele să fie un semn* între Mine şi voi, ca să cunoaşteţi că Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru».

21. Dar fiii s-au răzvrătit* împotriva Mea, n-au umblat în rânduielile Mele şi n-au păzit judecăţile Mele, ca să le împlinească, pe care, dacă omul le face, va trăi* prin ele; au profanat sabatele Mele. Şi am zis: «Îmi voi vărsa furia asupra lor, ca să-Mi potolesc mânia împotriva lor în pustiu».

22. Dar Mi-am tras mâna* şi am lucrat pentru* Numele Meu, ca să nu fie profanat în ochii naţiunilor în faţa cărora îi scosesem.

23. Mi-am ridicat din nou mâna pentru ei în pustiu, că îi voi împrăştia* printre naţiuni şi-i voi risipi în felurite ţări,

24. pentru că n-au împlinit judecăţile Mele şi au respins rânduielile Mele şi au profanat sabatele Mele şi ochii* lor au fost după idolii părinţilor lor.

25. Şi le-am dat şi Eu rânduieli* care nu erau bune şi judecăţi prin care nu puteau să trăiască.

26. Şi i-am lăsat să se întineze prin înseşi darurile lor, întrucât i-au trecut* prin foc pe toţi întâii lor născuţiLit. „pe toţi cei care deschid pântecele“, ca să-i pustiescSau „ca să-i înspăimânt“, ca să cunoască ei că Eu sunt Domnul.

27. De aceea, fiu al omului, vorbeşte casei lui Israel şi spune-le: Aşa zice Domnul Dumnezeu: «De asemenea şi în aceasta M-au batjocorit* părinţii voştri, că au lucrat cu necredincioşie împotriva Mea.

28. Când i-am adus în ţara pentru care Îmi ridicasem mâna că le-o voi da, ei au privit spre orice* deal înalt şi spre orice copac stufos; şi acolo şi-au adus jertfele, şi acolo şi-au prezentat darulEbr. „corban“ lor care M-a provocat la mânieLit. „au prezentat provocarea darului lor“, şi acolo şi-au adus mireasma lor plăcutăLit. „mireasma de odihnă“ (ca în Gen. 8.21)* şi acolo şi-au turnat darurile lor de băutură.

29. Atunci le-am zis: «Ce este înălţimea la care mergeţi?» Şi până în ziua aceasta i s-a pus numele Bamaînălţime».

Mustrări şi promisiuni

30. De aceea, spune casei lui Israel: Aşa zice Domnul Dumnezeu: «Vă întinaţi după calea părinţilor voştri? Şi curviţi după urâciunile lor?

31. Şi când aduceţi darurile* voastre, când treceţi pe fiii voştri prin foc, vă întinaţi cu toţi idolii voştri chiar până astăzi; şi Eu să fiu întrebat de voi, casă a lui Israel? Viu sunt Eu», zice Domnul Dumnezeu, «că nu voi fi* întrebat de voi.

32. Şi ce* vă trece prin gândLit. „duh“ nu va fi nicidecum, când ziceţi: «Vom fi ca naţiunile, ca familiile ţărilor, slujind lemnului şi pietrei».

33. Viu sunt Eu», zice Domnul Dumnezeu, «că Eu voi domni peste voi cu mână puternică şi cu braţ întins* şi cu furie revărsată.

34. Şi vă voi scoate dintre popoare şi vă voi aduna din ţările în care aţi fost împrăştiaţi cu mână puternică şi cu braţ întins şi cu furie revărsată;

35. şi vă voi aduce în pustiul popoarelor şi acolo*, faţă în faţă, voi intra la judecată cu voi!

36. Cum am intrat la judecată* cu părinţii voştri în pustiul ţării Egiptului, aşa voi intra la judecată cu voi», zice Domnul Dumnezeu.

37. «Şi vă voi trece* pe sub toiagCum face păstorul ca să-şi numere oile şi vă voi aduce în legătura legământului.

38. Şi voi curăţi* dintre voi pe cei răzvrătiţi şi pe cei care nu-Mi sunt credincioşi; îi voi scoate din ţara în care locuiesc ei temporar, dar nu vor intra* pe pământul lui Israel. Şi veţi cunoaşte* că Eu sunt Domnul»“.

39. Cât despre voi, casă a lui Israel, aşa zice Domnul Dumnezeu: „Mergeţi, slujiţi* fiecare idolilor săi şi de acum înainte, dacă nici unul dintre voi nu vrea să Mă asculte! Dar nu mai profanaţi* Numele Meu cel sfânt cu darurile voastre şi cu idolii voştri!

40. Pentru că pe muntele* Meu cel sfânt, pe muntele înălţimii lui Israel“, zice Domnul Dumnezeu, „acolo Îmi va sluji toată casa lui Israel, în întregime, în ţară; acolo îi voi primiSau „voi găsi plăcere în ei“* şi acolo voi cere darurile voastre ridicate şi pârgaSau „cele mai alese dintre“ darurilor voastre, cu toate lucrurile sfinteSau „consacrate“ ale voastre.

41. Vă voi primi* ca mireasmă plăcută*, când vă voi scoate dintre popoare şi vă voi aduna din ţările în care aţi fost împrăştiaţi; şi voi fi sfinţitSau „Mă voi arăta sfânt“ în voi înaintea ochilor naţiunilor.

42. Şi veţi cunoaşte* că Eu sunt Domnul, când vă voi aduce* pe pământul lui Israel, în ţara pentru care Mi-am ridicat mâna că o voi da părinţilor voştri.

43. Şi acolo vă veţi aminti* de căile voastre şi de toate faptele voastre cu care v-aţi întinat. Şi vă va fi scârbă* de voi înşivă înaintea ochilor voştri, pentru toate relele voastre pe care le-aţi făcut.

44. Şi veţi cunoaşte* că Eu sunt Domnul, când voi fi lucrat cu voi pentru* Numele Meu, nu după căile voastre rele, nici după faptele voastre stricate, casă a lui Israel“, zice Domnul Dumnezeu.

45. ✸ Intr-unul din textele ebraice, cap. 21 începe aiciŞi cuvântul Domnului a fost către mine,

46. zicând: „Fiu al omului*, îndreaptă-ţi faţa spre sudEbr. „teman“ şi rosteştec cuvântul împotriva suduluiLit. „picură“ şi profeţeşte împotriva pădurii câmpiei din sudEbr. „darom“.

47. Şi spune pădurii din sudEbr. „Neghev“: Ascultă cuvântul Domnului! Aşa zice Domnul Dumnezeu: «Iată, voi aprinde* un foc în tine şi va mistui în tine orice* copac verde şi orice copac uscat. Flacăra arzătoare nu se va stinge, şi tot ce întâlneşteLit. „feţele“ va fi ars de ea de la sud* până la nord.

48. Şi orice făpturăLit. „carne“ va vedea că Eu, Domnul, Eu am aprins-o. Nu se va stinge»“.

49. Şi am zis: „Vai, Doamne Dumnezeule! Ei zic despre mine: «Nu vorbeşte el în parabole?»“



Traducerea GBV 2001: Copyright © GBV România (www.gbv.ro)