Cartea a doua a cronicilorSau „A DOUA PARALIPOMENE“, în Septuaginta

Capitolul 25

Amaţia, împărat al lui Iuda

1. Amaţia era în vârstă de douăzeci şi cinci* de ani când a început să împărăţească; şi a împărăţit douăzeci şi nouă de ani în Ierusalim. Şi numele mamei lui era Ioadan, din Ierusalim.

2. Şi el a făcut ce era drept în ochii Domnului, dar nu* cu o inimă întreagă.

3. Şi a fost aşa: când i s-a întărit* împărăţia, a ucis pe slujitorii lui care-l uciseseră pe împăratul, tatăl său.

4. Dar pe fiii lor nu i-a ucis, ci a făcut cum este scris în lege, în cartea lui Moise, în care Domnul a poruncit, zicând: „Părinţii să nu fie omorâţi* pentru copii, nici copiii să nu fie omorâţi pentru părinţi, ci fiecare să fie omorât pentru păcatul lui“.

5. Şi Amaţia a adunat pe Iuda şi i-a rânduit după casele lor părinteşti, după căpeteniile peste mii şi căpeteniile peste sute, în tot Iuda şi Beniamin; şi i-a numărat de la* vârsta de douăzeci de ani în sus şi i-a găsit: trei sute de mii de oameni aleşi, care ieşeau la luptă, mânuind suliţa şi scutulScutul cel mare.

6. Şi a tocmit din Israel o sută de mii de bărbaţi viteji cu o sută de talanţi de argint.

7. Şi un om* al lui Dumnezeu a venit la el, zicând: „Împărate, să nu meargă cu tine oştirea lui Israel, pentru că Domnul nu este cu Israel, cu toţi fiii lui Efraim.

8. Dar, dacă vrei să mergi, fă-o; fii tare pentru luptă: Dumnezeu te va face să cazi înaintea vrăjmaşului, pentru că Dumnezeu are putere* să ajute şi să doboare“.

9. Şi Amaţia a zis omului lui Dumnezeu: „Dar ce vom face cu cei o sută de talanţi pe care i-am dat cetei lui Israel?“ Şi omul lui Dumnezeu a zis: „Domnul poate* să-ţi dea mai mult decât atât“.

10. Atunci Amaţia a despărţit ceata care venise la el din Efraim, ca să se ducă acasă. Şi mânia lor s a aprins foarte mult împotriva lui Iuda; şi s-au întors acasă în mare mânie.

11. Şi Amaţia s-a întărit şi şi-a scos poporul şi a mers în Valea Sării* şi a bătut zece mii dintre fiii lui Seir.

12. Şi fiii lui Iuda au luat vii zece mii de captivi şi i-au dus pe vârful stânciiEbr. „Sela“ şi i-au aruncat de pe vârful stâncii; şi toţi au fost zdrobiţi.

13. Dar fiii cetei pe care o trimisese Amaţia înapoi, ca să nu meargă cu el la luptă, au năvălit asupra cetăţilor lui Iuda, de la Samaria până la Bet-Horon, şi au bătut dintre ei trei mii de inşi şi au luat o mare pradă.

14. Şi a fost aşa: când s-a întors Amaţia de la nimicirea edomiţilor, a adus* pe dumnezeii fiilor lui Seir şi i-a rânduit dumnezei ai săi* şi s-a plecat înaintea lor şi le-a ars tămâie.

15. Şi mânia Domnului s-a aprins împotriva lui Amaţia şi i-a trimis un profet, care i-a zis: „Pentru ce cauţi pe dumnezeii* poporului care n-au salvat* pe poporul lor din mâna ta?“

16. Şi a fost aşa: pe când vorbea cu el, împăratul i-a zis: „Ai fost făcut tu sfătuitor al împăratului? Încetează, pentru ce să fii lovit?“ Atunci profetul a încetat şi a zis: „Cunosc că Dumnezeu a hotărât* să te nimicească, pentru că ai făcut aceasta şi n-ai ascultat de sfatul meu“.

17. Şi Amaţia, împăratul lui Iuda, s-a sfătuit* şi a trimis la Ioas, fiul lui Ioahaz, fiul lui Iehu, împăratul lui Israel, zicând: „Vino să ne privim în faţă!“

18. Şi Ioas, împăratul lui Israel, a trimis la Amaţia, împăratul lui Iuda, zicând: „Spinul care este în Liban a trimis la cedrul care este în Liban, zicând: «Dă pe fiica ta de soţie fiului meu!» Şi a trecut o fiară a câmpului care este în Liban şi a călcat în picioare spinul.

19. Tu zici: «Iată, am bătut Edomul!» şi inima ta te-a înălţat, ca să te lauzi*. Rămâi acum acasă! De ce să te prindăLit. „De ce să te cerţi cu“ nenorocirea, ca să cazi, tu, şi Iuda odată cu tine?“

20. Dar Amaţia n-a ascultat, pentru că era de la* Dumnezeu să-i dea în mâna vrăjmaşului, pentru că au căutat* pe dumnezeii Edomului.

21. Şi Ioas, împăratul lui Israel, s-a suit şi s-au privit în faţă, el şi Amaţia, împăratul lui Iuda, în Bet-Şemeşul* care este în Iuda.

22. Şi Iuda a fost bătut înaintea lui Israel şi au fugit fiecare la cortul său.

23. Şi Ioas, împăratul lui Israel, l-a prins pe Amaţia, împăratul lui Iuda, pe fiul lui Ioas, fiul lui Ioahaz*, în Bet-Şemeş şi l-a dus la Ierusalim şi a dărâmat zidul Ierusalimului, de la Poarta lui Efraim până la Poarta Unghiului, patru sute de coţi.

24. Şi a luat tot aurul şi argintul şi toate vasele care se aflau în casa lui Dumnezeu, la Obed-Edom*, şi în vistieriile casei împăratului, şi ostateciLit. „fii ai garanţiei“, şi s-a întors la Samaria.

25. Şi Amaţia*, fiul lui Ioas, împăratul lui Iuda, a trăit cincisprezece ani după moartea lui Ioas, fiul lui Ioahaz, împăratul lui Israel.

26. Şi celelalte fapte ale lui Amaţia, cele dintâi şi cele de pe urmă, nu sunt scrise în Cartea Împăraţilor lui Iuda şi ai lui Israel?

27. Şi, de pe timpul când Amaţia s-a abătut de la a-L urma pe Domnul, au uneltit împotriva lui în Ierusalim, şi el a fugit la Lachis; şi au trimis după el la Lachis şi l-au omorât acolo.

28. Şi l-au adus pe cai şi l-au înmormântat cu părinţii săi în cetatea lui Iuda.



Traducerea GBV 2001: Copyright © GBV România (www.gbv.ro)