Evanghelia după Luca

Capitolul 4

Ispitirea lui Isus (Mt 4.1-11;Mc 1.12-13)

1. Iar Isus, plin de Duh Sfânt, S-a întors de la Iordan şi a fost dus* deSau „în“, vezi adn. de la 3.16 Duhul în pustiu patruzeci de zile,

2. fiind ispitit de diavolul; şi n-a mâncat nimic* în acele zile şi, când s-au împlinit, Unele ms. ad. „la urmă“a flămânzit.

3. Şi diavolul I-a spus: „Dacă eşti Fiu al lui Dumnezeu, spune pietrei acesteia să se facă pâine“.

4. Şi Isus i-a răspuns, zicând: „Este scris: «Omul* nu va trăi numai cu pâine, ci cu orice cuvânt al lui DumnezeuUnele ms. omit „ci cu orice cuvânt al lui Dumnezeu“»“.

5. ŞiUnele ms. ad. „diavolul“, ducându-L sus pe un munte înaltUnele ms. omit „pe un munte înalt“, I-a arătat într-o clipă toate împărăţiile pământului locuit.

6. Şi diavolul I-a spus: „Ţie Îţi voi da toată stăpânireaLit. „autoritatea“ aceasta şi gloria lor, pentru că mie mi-a fost dată* şi o dau oricui vreau.

7. Deci, dacă Te vei închina înaintea mea, toată va fi a TaUnele ms. „toate vor fi ale Tale““.

8. Şi Isus, răspunzându-i, a spus: „Unele ms. ad. „Pleacă înapoia Mea, Satan!“; alte ms. ad. şi „pentru că“Este scris: «Să* te închini Domnului Dumnezeului tău şi numai Lui să-I slujeşti»“.

9. Şi* L-a dus la Ierusalim şi L-a pus pe streaşina templuluiGr. „hieron“ şi I-a spus: „Dacă eşti FiuUnele ms. „Fiul“ al lui Dumnezeu, aruncă-Te de aici jos,

10. pentru că este scris: «Va* porunci îngerilor Săi pentru Tine, ca să Te păzească»

11. şi: «Te vor purta pe mâini, ca nu cumva să-Ţi loveşti piciorul de vreo piatr㻓.

12. Şi Isus, răspunzând, i-a spus: „Este spus: «Să* nu ispiteşti pe Domnul Dumnezeul tău!»“

13. Şi diavolul, sfârşind orice ispită, a plecat de la El pentru* un timpSau „până la o vreme“.

Isus în Galileea (Mt 4.12-17;Mc 1.14-15)

14. Şi Isus*, în puterea Duhului, S-a întors în Galileea*; şi vestea despre El s-a răspândit în tot ţinutul din jur;

15. şi El îi învăţa în sinagogile lor, fiind glorificat de toţi.

Isus la Nazaret (Mt 13.54-58;Mc 6.1-6)

16. Şi a venit în Nazaret*, unde crescuse; şi* a intrat, după obiceiul Său, în ziua sabatului în sinagogă şi S-a ridicat să citească.

17. Şi I s-a dat cartea profetului Isaia; şi, derulând cartea, a găsit locul unde era scris:

18. „Duhul* Domnului este peste Mine, pentru că M-a uns să vestesc săracilor Evanghelia; M-a trimisUnele ms. ad. „să vindec pe cei zdrobiţi cu inima“ să vestesc captivilor eliberare şi orbilor vedere, să pun pe cei zdrobiţi în libertate,

19. să vestesc anul plăcut al Domnului“.

20. Şi, rulând cartea, dându-i-o îngrijitorului, S-a aşezat; şi ochii tuturor celor din sinagogă erau aţintiţi asupra Lui.

21. Şi a început să le spună: „Astăzi s-a împlinit Scriptura aceasta pe care aţi auzit-oLit. „înaintea urechilor voastre““.

22. Şi toţi mărturiseau pentru El şi se* minunau de cuvintele de har care ieşeau din gura Lui. Şi spuneau: „Nu* este Acesta fiul lui Iosif?“

23. Şi El le-a zis: „Cu siguranţă Îmi veţi spune parabola aceasta: «Doctore, vindecă-te pe tine însuţi! Câte am auzit că s-au făcut în Capernaum* fă şi aici, în patria Ta»“.

24. Şi a spus: „Adevărat vă spun că nici un profet* nu este primit bine în patria lui.

25. Dar adevărat vă spun: multe* văduve erau în Israel, în zilele lui Ilie, când a fost închis cerul pentru trei ani şi şase luni, astfel încât a fost foamete mare peste toată ţara;

26. şi la nici una din ele n-a fost trimis Ilie, decât la o femeie văduvă din Sarepta SidonuluiUnele ms. „Sidoniei“.

27. Şi* mulţi leproşi erau în Israel în timpul profetului Elisei; şi nici unul din ei n-a fost curăţit, decât Naaman Sirianul“.

28. Şi toţi s-au umplut de furie în sinagogă, auzind acestea;

29. şi, ridicându-se, L-au scos afară din cetate şi L-au dus până pe sprânceana muntelui pe care era zidită cetatea lor, ca să-L arunce în prăpastie;

30. dar El, trecând* prin mijlocul lor, a plecat.

Vindecarea unui demonizat (Mc 1.21-28)

31. Şi a* coborât la Capernaum, cetate a Galileii, şi îi învăţa în sabat.

32. Şi erau uimiţi de învăţătura Lui, deoarece* cuvântul Lui era cu autoritateSau „putere“.

33. Şi, în* sinagogă, era un om având duh de demon necurat, şi a strigat cu glas tare, spunândUnele ms. omit „spunând“:

34. „Ah! Ce avem noi cu Tine, Isuse, Nazarineanule? Ai venit ca să ne distrugi? Te ştiu Cine eşti: Sfântul* lui Dumnezeu“.

35. Şi Isus l-a mustrat, spunând: „Taci şi ieşi din el!“ Şi demonul, aruncându-l în mijloc, a ieşit din el, nevătămându-l cu nimic.

36. Şi toţi au fost cuprinşi de uimire şi vorbeau unii către alţii, spunând: „Ce este cuvântul acesta, pentru că El porunceşte cu autoritate şi cu putere duhurilor necurate şi ele ies?“

37. Şi vestea despre El se răspândea în orice loc din împrejurime.

Vindecări în casa lui Petru (Mt 8.14-17;Mc 1.29-39)

38. Şi, ridicându-Se din sinagogă, a intrat în casa lui Simon. Iar soacra lui Simon era cuprinsă de febră mare; şi L-au rugat pentru ea.

39. Şi, aplecându-Se asupra ei, a mustrat febra şi febra a lăsat-o. Şi, ridicându-se îndată, ea le slujea.

40. Şi, apunând soarele, toţi câţi aveau bolnavi cu diferite boli i-au adus la El; şi El, punându-Şi mâinile pe fiecare dintre ei, i-a vindecat.

41. Şi din* mulţi ieşeau şi demoni, strigând şi spunând: „Tu eştiUnele ms. ad. „Hristosul“ Fiul lui Dumnezeu!“ Şi El, mustrându-i, nu îi lăsa să vorbească, pentru că ştiau că El este Hristosul.

42. Şi, făcându-se ziuă, a ieşit şi a mers într-un loc pustiu; şi mulţimile Îl căutau şi au venit până la El şi-L ţineau, ca să nu plece de la ei.

43. Dar El le-a zis: „Trebuie să vestesc Evanghelia Împărăţiei lui Dumnezeu şi altor cetăţi, fiindcă pentru aceasta am fost trimisUnele ms. „sunt trimis““.

44. Şi* predica în sinagogile Galileii.



Traducerea GBV 2001: Copyright © GBV România (www.gbv.ro)