Evanghelia după Ioan

Capitolul 21

Arătarea la Marea Tiberiadei

1. După acestea, IsusUnele ms. omit S-a arătat din nou ucenicilor, la Marea Tiberiadei. Şi S-a arătat astfel:

2. erau împreună Simon Petru şi Toma, cel numit Geamăn, şi Natanael*, cel din Cana Galileii, şi ai* luiFiii lui Zebedei şi alţi doi dintre ucenicii Săi.

3. Simon Petru ·le-a spus: „Mă duc să pescuiesc“. Ei ·i-au spus: „Venim şi noi cu tine“. Au ieşit şi s-au suitUnele ms. ad. „îndată“ în corabie; şi în noaptea aceea n-au prins nimic.

4. Dar, făcându-se deja dimineaţă, Isus a stat pe ţărm; totuşi ucenicii nu* ştiau că este Isus.

5. Isus* deci ·le-a spus: „Copilaşilor, aveţi ceva de mâncare?“ Ei I-au răspuns: „Nu“.

6. Şi El le-a spus*: „Aruncaţi plasa în partea dreaptă a corăbiei şi veţi găsi“. Au aruncat deci şi n-o mai puteau trage de mulţimea peştilor.

7. Ucenicul* acela, pe care-l iubea Isus, ·i-a spus deci lui Petru: „Este Domnul!“ Simon Petru deci, auzind că este Domnul, şi-a încins haina (pentru că era dezbrăcat) şi s-a aruncat în mare.

8. Şi ceilalţi ucenici au venit cu corăbioara – pentru că nu erau departe de mal, ci cam la două sute de coţi – trăgând plasa cu peşti.

9. Când au ieşit deci la mal, ·au văzut acolo jăratic şi peşte pus deasupra şi pâine.

10. Isus ·le-a spus: „Aduceţi din peştii pe care i-aţi prins acum“.

11. Simon PetruUnele ms. ad. „deci“ s-a suit în corabie şi a tras plasa la mal, plină cu peşti mari, o sută cincizeci şi trei şi, deşi erau atâţia, plasa nu s-a rupt.

12. Isus ·le-a spus: „Veniţi*, mâncaţiMasa de dimineaţă“. Şi nici unul dintre ucenici nu îndrăznea să-L întrebe: „Tu cine eşti?“, ştiind că este Domnul.

13. Unele ms. ad. „Deci“Isus a ·venit şi ·a luat pâinea şi ·le-a dat, la fel şi peştele.

14. Acum aceasta a fost a* treia oară când S-a arătat Isus ucenicilor SăiUnele ms. omit, după ce a înviat dintre morţi.

Discuţia lui Isus cu Petru

15. Deci, după ce au mâncatMasa de dimineaţă, Isus ·i-a spus lui Simon Petru: „Simone, al lui IonaUnele ms. „Ioan“, Mă iubeşti tu mai mult decât aceştia?“ El ·I-a spus: „Da, Doamne, Tu ştii că Te iubescLit. „Îţi sunt prieten““. El ·i-a spus: „Paşte mieluşeii Mei“.

16. El ·i-a spus din nou, a doua oară: „Simone, al lui IonaUnele ms. „Ioan“, Mă iubeşti?“ El ·I-a spus: „Da, Doamne, Tu ştii că Te iubescLit. „Îţi sunt prieten““. El ·i-a spus*: „Păstoreşte oile Mele“.

17. El ·i-a spus a treia oară: „Simone, al lui IonaUnele ms. „Ioan“, Mă iubeştiLit. „Îmi eşti prieten“?“ Petru s-a întristat că i-a spus a treia oară: „Mă iubeştiLit. „Îmi eşti prieten“?“ şi I-a spus: „Doamne, Tu* ştii toate: Tu cunoşti că Te iubescLit. „Îţi sunt prieten““. Isus ·i-a spus: „Paşte oile Mele!

18. Adevărat*, adevărat îţi spun: Când erai mai tânăr, te încingeai singur şi umblai unde voiai; dar, când vei îmbătrâni, îţi vei întinde mâinile şi altul te va încinge şi te va duce unde nu voieşti“.

19. Dar a spus aceasta, arătând cu* ce moarte Îl va glorifica el pe Dumnezeu. Şi, după ce a spus aceasta, ·i-a zis: „Urmează-Mă!“

20. Unele ms. ad. „Dar“Petru, întorcându-se, ·l-a văzut venind în urmă pe ucenicul pe* care-l iubea Isus şi care se rezemase la cină pe pieptul Lui şi spusese: „Doamne, cine este cel care Te ·va vinde?“

21. PetruUnele ms. ad. „deci“, văzându-l, ·I-a spus lui Isus: „Doamne, dar cu acesta ce va fi?“

22. Isus ·i-a spus: „Dacă vreau ca el să rămână până* vin, ce-ţi pasă ţie? Tu urmează-Mă“.

23. A ieşit deci cuvântul acesta între fraţi: „Ucenicul acela nu va muri“. Dar Isus nu i-a spus: „Nu va muri“, ci: „Dacă vreau ca el să rămână până vin, ce-ţi pasă ţie?“

24. Acesta este ucenicul care mărturiseşte despre acestea şi care a scris acestea; şi ştim* că mărturia lui este adevărată.

25. Şi* sunt şi multe alte lucruri pe care le-a făcut Isus, care, dacă s-ar fi scris unul câte unul, gândesc* că nici chiar lumea însăşi n-ar cuprinde cărţile scrise. AminUnele ms. omit „Amin“.



Traducerea GBV 2001: Copyright © GBV România (www.gbv.ro)