Evanghelia după Ioan

Capitolul 5

Vindecarea paraliticului de la Betesda

1. După acestea* era o sărbătoare a iudeilor şi Isus S-a suit la Ierusalim.

2. Şi este în Ierusalim, lângă Poarta* Oilor, o scăldătoare, numită în evreieşte BetesdaCasa milei, având cinci pridvoare.

3. În acestea zăceau o mulţimeUnele ms. „zăcea o mare mulţime“ de bolnavi, orbi, şchiopi, paralizaţiLit. „uscaţi“, aşteptând mişcarea apeiMulte ms. omit „aşteptând mişcarea apei“, precum şi tot versetul 4.

4. Pentru că un îngerUnele ms. ad. „al Domnului“ cobora câteodată în scăldătoare şi tulbura apa. Deci cine intra cel dintâi după tulburarea apei se făcea sănătos, orice boală ar fi avut.

5. Dar era un om acolo, care era în suferinţăSau „slăbiciune“, „neputinţă“; unele ms. „în suferinţa sa“ de treizeci şi opt de ani.

6. Isus, văzându-l zăcând şi ştiind că era deja de mult timp aşa, ·i-a spus: „Vrei să fii sănătos?“

7. Bolnavul I-a răspuns: „DoamneSau „Domnule“, nu am pe nimeniLit. „nu am om“ ca să mă arunce în scăldătoare când se tulbură apa; şi, până când vin eu, coboară altul înaintea mea“.

8. Isus ·i-a spus: „Ridică-te*, ia-ţi patul şi umblă“.

9. Şi îndatăUnele ms. omit omul s-a făcut sănătos şi şi-a luat patul şi umbla. Şi ziua aceea era* sabat.

10. Deci iudeii îi spuneau celui vindecat: „Este sabat, nu-ţi* este permis să-ţi iei patul“.

11. El le-a răspuns: „Cel care m-a făcut sănătos, ElSau „Acela“ mi-a spus: «Ia-ţi patul şi umbl㻓.

12. Ei l-au întrebatUnele ms. ad. „deci“: „Cine este Omul care ţi-a spus: «Ia-ţi patul şi umblăUnele ms. „Ia-l şi umblă“»?“

13. Dar cel vindecat nu ştia cine este, pentru că Isus Se retrăsese, fiind mulţime în acel loc.

14. După acestea, Isus ·l-a găsit în templuGr. „hieron“ şi i-a spus: „Iată, te-ai făcut sănătos; nu* mai păcătui, ca să nu ţi se întâmple ceva mai rău!“

15. Omul a plecat şi le-a spus iudeilor că Isus este Cel care l a făcut sănătos.

16. Şi, pentru aceasta, iudeii Îl persecutau pe Isus şi căutau să-L omoareUnele ms. omit „şi căutau să-L omoare“, pentru că făcea acestea în sabat.

Mărturia lui Isus şi despre Isus

17. Dar Isus le-a răspuns: „Tatăl* Meu până acum lucrează, şi Eu lucrez“.

18. Pentru aceasta deci căutau* iudeii şi mai mult să-L omoare, nu numai pentru că nu respectaLit. „pentru că dezlega“ sabatul, dar şi pentru că spunea că Dumnezeu este Tatăl Său, făcându-Se* pe Sine Însuşi egal cu Dumnezeu.

19. Isus a răspuns deci şi le-a zis: „Adevărat, adevărat vă spun: Fiul* nu poate face nimic de la Sine Însuşi, decât ceea ce-L vede pe Tatăl făcând; pentru că orice face ElSau „Acela“, acestea le face şi Fiul la fel.

20. Pentru că* Tatăl Îl iubeşte pe Fiul şi Îi arată toate câte face El; şi Îi va arăta lucrări mai mari decât acestea, pentru ca voi să vă minunaţi.

21. Pentru că, după cum Tatăl înviază morţii şi dă viaţă, tot aşa* şi Fiul dă viaţă cui vrea.

22. Pentru că Tatăl nici nu judecă pe nimeni, ci toată judecata I-a* dat-o Fiului,

23. pentru ca toţi să-L onoreze pe Fiul, după cum Îl onorează pe Tatăl. Cine* nu-L onorează pe Fiul, nu-L onorează pe Tatăl care L-a trimis.

24. Adevărat, adevărat vă spun că cine* aude cuvântul Meu şi crede în Cel care M-a trimis are viaţă eternă şi nu vine la judecată, ci* a trecut din moarte la viaţă.

25. Adevărat, adevărat vă spun că vine un ceas şi acum este, când cei morţi* vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu şi cei care-l vor auzi vor trăi.

26. Pentru că, după cum Tatăl are viaţă în Sine, tot aşa a dat şi Fiului să aibă viaţă în Sine.

27. Şi I-a* dat autoritate să facăUnele ms. ad. „şi“ judecată, pentru că* este Fiu al Omului.

28. Nu vă minunaţi de aceasta, pentru că vine un ceas în care toţi cei din morminte vor auzi glasul Lui

29. şi* vor ieşi: cei care au făcut cele bune, spre învierea vieţii, şi cei* care au făcut cele rele, spre învierea judecăţii.

30. Eu nu pot face nimic de la Mine Însumi; judec după cum aud şi judecata Mea este dreaptă, pentru că nu* caut voia Mea, ci voia CeluiUnele ms. „Tatălui“ care M-a trimis.

31. Dacă* Eu mărturisesc despre Mine Însumi, mărturia Mea nu este adevărată.

32. Este Altul* care mărturiseşte despre Mine şi ştiu că este adevărată mărturia pe care o dă despre Mine.

33. Voi aţi trimis la Ioan şi* el a mărturisit pentru adevăr.

34. Dar Eu nu de la om primesc mărturia, ci spun acestea ca voi să fiţi mântuiţi.

35. Acela era luminaLit. „lampa“ care arde şi* luminează, şi voi* aţi dorit să vă veseliţi pentru un timp în lumina lui.

36. Dar Eu* am mărturia care este mai mare decât a lui Ioan; pentru că lucrările pe care Mi le-a dat Tatăl ca să le împlinesc, lucrările* acestea pe care le fac EuUnele ms. omit, mărturisesc despre Mine că Tatăl M-a trimis.

37. Şi Tatăl, care M-a trimis, El ÎnsuşiUnele ms. omit a* mărturisit despre Mine. Voi nici nu* I-aţi auzit vreodată glasul, nici nu I-aţi văzut înfăţişarea;

38. şi nu aveţi Cuvântul Său rămânând în voi, pentru că pe Acela pe care L-a trimis El, voi nu-L credeţi.

39. Voi cercetaţi* Scripturile, pentru că gândiţi că în ele aveţi viaţă eternă, şi ele* sunt acelea care mărturisesc despre Mine;

40. şi* nu vreţi să veniţi la Mine, ca să aveţi viaţă!

41. Eu* nu primesc glorie de la oameni,

42. dar vă cunosc, că n-aveţi în voi înşivă dragostea lui Dumnezeu.

43. Eu am venit în Numele Tatălui Meu şi nu Mă primiţi; dacă va veni un altul, în numele lui însuşi, pe acela îl veţi primi.

44. Cum* puteţi crede voi, care primiţi glorie unul de la altul şi nu căutaţi gloria* care vine de la singurulSau „numai de la“ Dumnezeu?

45. Să nu gândiţi că Eu vă voi învinui la Tatăl; este* cine să vă învinuiască, Moise, în care voi aţi sperat.

46. Pentru că, dacă l-aţi crede pe Moise, M-aţi crede şi pe Mine, pentru că* el a scris despre Mine.

47. Dar, dacă nu credeţi scrierile lui, cum veţi crede cuvintele Mele?“



Traducerea GBV 2001: Copyright © GBV România (www.gbv.ro)