Epistola a doua către Corinteni

Capitolul 4

Slujba apostolică

1. De aceea, având această slujbă, după cum ni s-a arătat îndurare*, nu cădem de obosealăSau „nu ne descurajăm“.

2. Ci am respins cele ascunse ale ruşinii, neumblând în înşelăciune, nici stricând* Cuvântul lui Dumnezeu, ci*, prin arătarea adevărului, recomandându-ne* pe noi înşine către orice conştiinţă omenească, înaintea lui Dumnezeu.

3. Iar dacă şi Evanghelia noastră este acoperităLit. „învăluită“*, este acoperităLit. „învăluită“ pentruLit. „în“ cei care pierSau „cei pierduţi“,

4. în care dumnezeul* veacului acestuia a orbit* gândurile necredincioşilor, ca lumina Evangheliei gloriei lui Hristos, care* este chipul lui Dumnezeu, să nu strălucească pentru eiUnele ms. omit „pentru ei“; sau „să nu îi ilumineze“.

5. Pentru că* noi nu ne predicăm pe noi înşine, ci pe Hristos Isus ca Domn, iar pe noi* înşine ca robi ai voştri, pentru Isus.

6. Pentru că Dumnezeul care a spus: „Lumină* să strălucească din întuneric“, El a* strălucit în inimile noastre, pentru* a da lumina cunoştinţei gloriei lui Dumnezeu peLit. „în“ faţa lui IsusUnele ms. omit Hristos.

Comoara în vas de lut

7. Dar avem comoara aceasta în vase* de lut, pentru ca* măreţia puterii să fie de la Dumnezeu, şi

nu de la noi:

8. suntem în necaz* de orice fel, dar nu strâmtoraţi; în încurcătură, dar nu fără ieşire;

9. persecutaţi, dar nu părăsiţi; trântiţi jos*, dar nu nimiciţi;

10. purtând* întotdeauna în trup omorârea luiUnele ms. „Domnului“ Isus, pentru ca* şi viaţa lui Isus să fie arătată în trupul nostru;

11. pentru că noi, cei care trăim, întotdeauna* suntem daţi morţii datorită lui Isus, pentru ca şi viaţa lui Isus să fie arătată în carnea noastră cea muritoare,

12. astfel că în noi* lucrează moartea, iar în voi viaţa.

13. Şi, având acelaşi* duh de credinţă, după cum este scris: „Am crezut*, de aceea am vorbit“, şi noi credem, de aceea şi vorbim,

14. ştiind că Cel* care L-a înviat pe DomnulUnele ms. omit Isus ne va învia şi pe noi cuLit. „prin“ Isus şi ne va înfăţişa împreună cu voi.

15. Pentru că toate* sunt pentru voi, pentru ca harul*, prisosind prin cei mai mulţi, să facă să prisosească mulţumirea, spre gloria lui Dumnezeu.

16. De aceea, nu cădem de obosealăSau „nu ne descurajăm“, ci chiar dacă omul nostru cel din afară se trece, totuşi cel dinăuntru* se înnoieşte zi de zi.

17. Pentru că necazul nostru uşor* de o clipăLit. „uşurinţa de o clipă a necazului nostru“ lucrează pentru noi, mai presus de orice măsură, o greutate eternă de glorie,

18. noi privindSau „dând atenţie“* nu la cele văzute, ci la cele nevăzute; pentru că cele văzute sunt trecătoare, dar cele nevăzute sunt eterne.



Traducerea GBV 2001: Copyright © GBV România (www.gbv.ro)