Epistola întâi a lui Petru

Capitolul 2

Hristos, piatra vie

1. Lepădând* deci orice răutate şi orice viclenie şi făţărnicii şi invidii şi orice vorbiri de rău,

2. ca* nişte prunci nou-născuţi, doriţi mult laptele* spiritualIntelectual, raţional curat al Cuvântului, ca prin el să creşteţi spre mântuireUnele ms. omit „spre mântuire“,

3. dacă aţi gustat*, în adevăr, că Domnul este bun.

4. De El, apropiindu-vă, ca de o piatră vie, lepădată*, în adevăr, de oameni, dar aleasă, preţioasă înaintea lui Dumnezeu,

5. şi* voi înşivă, ca nişte pietre vii, sunteţi zidiţiSau „fiţi zidiţi“; sau „zidiţi-vă“ o casă* spirituală, Unele ms. ad. „pentru“o preoţie* sfântă, ca să aduceţi jertfe* spirituale bine primite* lui Dumnezeu prin Isus Hristos.

6. Pentru că este cuprinsUnele ms. „De aceea şi este cuprins“ în Scriptură: „Iată*, pun în Sion o piatră de unghi, aleasă, preţioasă; şi cine crede în ElSau „se încrede în ea“ nicidecum nu va fi dat de ruşine“.

7. Pentru voi deci, care credeţi, este preţuirea; dar pentru cei neascultători, „piatra* pe care au lepădat-o ziditorii, aceasta a ajunsSau „a fost făcută“ cap de unghi“

8. şi „piatră* de poticnire şi stâncă de cădere“; ei* se poticnesc de Cuvânt, fiind neascultători: la* aceasta au şi fost rânduiţi.

9. Dar voi sunteţi seminţie* aleasă, preoţie* împărătească, naţiune* sfântă, popor* dobândit pentru Sine, ca să vestiţi virtuţile Celui care v-a chemat din întuneric* la lumina Sa minunată;

10. voi, care* odinioară nu eraţi popor, iar acum sunteţi popor al lui Dumnezeu; voi, care nu primiserăţi îndurare, iar acum aţi primit îndurare.

Purtare bună şi supunere

11. Preaiubiţilor, îndemn, ca* străini şi călătoriSau „locuitori temporari“, „fără drept de cetăţenie“, să* vă feriţi de poftele carnale ca de unele care* se războiesc împotriva sufletului,

12. având* o purtare bună între naţiuni, pentru ca, în ceea ce vorbesc împotriva voastră ca de nişte răufăcători, prin* faptele voastre bune la care sunt martori, să-L glorifice pe Dumnezeu în* ziua cercetării.

13. Fiţi* supuşi deciUnele ms. omit, pentru Domnul, oricărei instituţii omeneşti, fie împăratului, ca autoritate supremă,

14. fie guvernatorilor, ca trimişi de el spre* pedepsirea răufăcătorilor şi spre* laudă pentru cei care fac bine.

15. Pentru că aşa este voia lui Dumnezeu, ca*, făcând binele, să reduceţi la tăcere neştiinţa oamenilor fără minte;

16. ca* fiind liberi, dar nu având libertatea ca învelitoare a răutăţii, ci ca robi* ai lui Dumnezeu.

17. Onoraţi* pe toţi, iubiţi* frăţietatea, temeţi-vă* de Dumnezeu, onoraţi pe împărat!

Servitorii creştini

18. Servitorilor*, fiţi supuşi stăpânilor cu toată temerea, nu numai celor buni şi blânzi, ci şi celor supărăcioşi.

19. Pentru că acesta este un har*, dacă cineva, datorită conştiinţei faţă de Dumnezeu, îndură întristări, suferind pe nedrept.

20. Pentru că ce* fală este dacă, păcătuind şi fiind pălmuiţi, veţi răbda? Dar dacă, făcând bine şi suferind, veţi răbda, aceasta este plăcut lui Dumnezeu.

21. Pentru că la* aceasta aţi fost chemaţi; pentru că şi Hristos a suferit pentru voiUnele ms „noi“, lăsându-văUnele ms. „lăsându-ne“ un model*, ca să călcaţi pe urmele Lui:

22. El, care* „n-a făcut păcat, nici nu s-a găsit viclenie în gura Lui“;

23. care, fiind* insultat, nu răspundea cu insultă; suferind, nu ameninţa, ci Se* încredinţa pe Sine Celui care judecă drept;

24. care* a purtat El Însuşi păcatele noastre în trupul Său pe lemn, pentru ca* noi, fiind morţi faţă de păcate, să trăim pentru dreptate; prin ale cărui răni aţi fost vindecaţi.

25. Pentru că rătăceaţi* ca nişte oiUnele ms. „eraţi ca nişte oi rătăcite“, dar acum v-aţi întors la* Păstorul şi Supraveghetorul sufletelor voastre.



Traducerea GBV 2001: Copyright © GBV România (www.gbv.ro)